|
Showing 1 - 3 of
3 matches in All Departments
Dezvoltarea si diversificarea autovehiculelor rutiere si a
vehiculelor, mai ales cea a automobilelor, impreuna cu motoarele
termice, in special cele cu ardere interna (fiind mai compacte, mai
robuste, mai independente, mai fiabile, mai puternice, mai
dinamice, etc...), a fortat si dezvoltarea intr-un ritm mai alert a
dispozitivelor, mecanismelor, si ansamblurilor componente. Cele mai
studiate fiind trenurile de putere si cel al transmisiei. Problema
randamentului foarte scazut, a noxelor mari si a consumului foarte
mare de putere si de combustibil, a fost mult ameliorata si
reglementata in ultimii 20-30 ani, prin dezvoltarea si introducerea
unor mecanisme motoare si de distributie moderne, care pe langa
randamente mai ridicate (ce aduc imediat o mare economie de
combustibili) realizeaza si o functionare optima, fara zgomote,
fara vibratii, cu noxe mult diminuate, in conditiile in care
turatia motorului maxima posibila a crescut de la 5000-6000 la
circa 30000 rot/min]. Astazi toate motoarele cu ardere interna (dar
si cele cu ardere externa care mai sunt utilizate) functioneaza in
general la standarde ridicate, cu consumuri mici de combustibili,
cu nivele scazute de vibratii si zgomote, cu emisii de noxe extrem
de reduse, comform reglementarilor actuale care sunt si ele din ce
in ce mai pretentioase. Rezervele de petrol si cele energetice
actuale ale omenirii sunt limitate. Pana la implementarea de noi
surse energetice (care sa preia controlul real in locul
combustibililor fosilici) o sursa alternativa reala de energie si
de combustibili este chiar scaderea consumului de combustibil al
unui autovehicul," fie ca vom arde petrol, gaze si derivati
petrolieri, fie ca vom implementa intr-o prima faza
biocombustibilii (lucru ce s-a si realizat in unele tari, cum ar fi
Brazilia, USA, Germania, etc), iar mai tarziu si hidrogenul (extras
din apa). Aspectul cel mai grav al acestui fapt (care pare sa fi
trecut neobservat de marile guverne ale lumii comtemporane) este ca
poluarea si consumul datorate arderilor suplimentare de petrol,
produse petroliere si gaze, in centrale energetice mondiale, au
crescut foarte mult si foarte brusc, datorita consumului sporit de
energie electrica obtinuta in mare parte tot din arderea
combustibililor clasici, aflati pe cale de disparitie (rezervele de
petrol ale Terrei s-ar putea epuiza efectiv in urmatorii 40-50 ani
daca continuam tot asa, deoarece deocamdata energiile noi
implementate, regenerabile si sustenabile abia daca realizeaza 2-3%
nesemnificative dealtfel din productia globala energetica, circa
40% fiind totusi realizate din noii biocombustibili, din biomasa,
din energia nucleara obtinuta prin fisiune si din hidrocentrale).
Deocamdata energia eoliana, cea solara, cea obtinuta din maree, din
valurile marilor si oceanelor, din izvoarele termice (gheizare), pe
cale chimica, sau prin diverse alte cai, abia atinge acum circa
1-3% din productia mondiala de energie (inclusiv cea electrica).
Generalizand brusc si automobilele electrice (desi nu suntem inca
pregatiti real pentru acest lucru), vom da o noua lovitura
rezervelor de petrol si gaze. Cine v-a putea casa rapid un parc
auto de un miliard de autovehicule pentru a-l inlocui in totalitate
cu unul electrificat? Cu ce bani, cand eforturile sporite ale
guvernelor tuturor tarilor, abia reusesc sa retraga din circulatie
anual circa 1-2% din parcul de autovehicule care depasesc 20-30 ani
de cand sunt in circulatie? Dealtfel, incep deja sa apara si
combustibilii de tip bemzina sau motorina obtinuti sintetic,
inclusiv prin extragerea carbonului din aerul atmosferic,
combustibilii obtinuti prin curatarea aerului inconjurator
adaugandu-se astfel celor produsi din alge, plante, uleiuri
vegetale, alcooli, etc. Hidrogenul se va putea in viitor disocia
direct din apa, chiar pe vehicul, nemaifiind necesara stocarea
hidrogenului.
Structurile seriale cele mai utilizate, contin in marea lor
majoritate o componenta de baza, 3R, din care doua rotatii se
situeaza intr-un plan, astfel incat se poate trece de la studiul
spatial la cel plan, usurandu-se astfel mult modalitatile de
calcul. Pentru lantul cinematic reprezentand cele doua rotatii
plane, se urmareste, structura, geometria, cinematica directa si
inversa, trecerea de la miscarea plana la cea spatiala,
echilibrarea statica totala, cinetostatica lantului echilibrat,
dinamica lantului echilibrat, cinematica dinamica directa si
inversa.
|
|